ultima poezie

În toate balcoanele în care am fost
m-am simţit singur.
precum sticlele goale puşcă,
băute, despuiate,

prăfuite precum teneşii,
purtaţi în viteză, scofâlciţi,
lăsaţi la odihnă precum caii,
dezvăţaţi de câmpie, deşălaţi,

trişti precum sateliţii artificiali eşuaţi în orbite, 

incapabili de umbră, muţi, 

singuri precum oamenii, 

lăsaţi de izbelişte pe balcoane.